Vetzone - Clinica veterinara Constanta

Caniche

Prin felul in care arata, prin modul in care se comporta si prin atitudinea stapanului fata de animal, exemplarele unor rase precum Pug sau Pekingese sunt privite ca niste jucarii miscatoare si mai mult sau mai putin zgomotoase. In vreme ce, prin prisma dimensiunilor sale, ai putea spune ca Poodel-ul (sau Caniche-ul) e cam mare pentru a fi tratat ca o jucarie. Si totusi...

Istorie

   Pentru a cunoaste mai bine acest caine, cel mai bine ar fi sa incepem cu putina istorie. Si ne intoarcem in timp, in anul 700, cand armatele musulmane supuneau popoarelor maure si berbere, care utilizau pentru ferma sau pentru vanatoare o serie de caini robusti. Astfel, acesti caini au patruns in Europa, incrucisandu-se cu rasele existente aici, mai ales cu Cainele de apa portughez, cunoscut ca un foarte agil vanator. Multi spun ca tipul de caine rezultat a stat la baza formarii Poodel-ului. Acestuia i s-a spus Barbet-Caniche. Era un caine folosit la paza turmelor, dar si la vanatoare. Insa informatiile din acele timpuri sunt foarte putine si incomplete pentru a afirma cu siguranta ca aceasta este adevarata istorie a Poodel-ului.

   Apropiindu-ne mai mult de vremurile noastre, observam ca majoritatea specialistilor considera ca aceasta rasa isi are originile in Germania. Insasi denumirea ei provenind din termenul german "pudel" sau "pudeln", care inseamna "a stropi cu apa". Cu toate acestea standardul oficial mentioneaza ca tara de origine Franta.

Temperament

   Poodel-ul este o rasa instinctuala. Actiuni de marcare a teritoriului sau alergarea dupa pasari se intalnesc frecvent la acest caine.

   Cunoscut ca o fiinta foarte energica, Poodel-ul se poate plictisi destul de usor uneori si devine chiar creativ in a gasi tot felul de activitati care sa-l scape de monotonie si sa te umple de nervi. Insa are noroc ca arata intr-un asemenea fel incat doar privindu-l iti trec nervii! De altfel, el este un caine care doreste cu tot dinadinsul sa fie in centrul atentiei. Acesta este, poate, si motivul pentru care a avut succes la diverse circuri, de-a lungul anilor.

Sanatate

   Din punct de vedere al sanatatii, Poodel-ul este un caine, in general, rezistent. Insa, sunt cateva boli care ii afecteaza mai des decat altele. Acestea sunt: Boala lui Addison, torsiunea gastrica, afectiuni ale tiroidei (hiper sau hipotiroidism), probleme cu glandele sebacee, epilepsia, afectiuni renale (mai ales la varste fragede), displazia de sold si cancerul.

Aspect

   Majoritatea exemplarelor de Poodle au blana deasa, carliontata, formata dintr-un singur strat. De asemenea, in ceea ce priveste naparlirea, acest caine nu da batai prea mari de cap proprietarilor. Totusi, are nevoie de o toaletare regulata si de doua-trei bai pe luna.

   Din punct de vedere al taliei, aceasta rasa se prezinta in patru varietati:

1. Caniche urias: are peste 45 de cm inaltime, pana la 60 cm (plus sau minus 2 cm). Caniche-ul urias trebuie sa fie doar replica mai mare a Caniche-ului mijlociu, de la care pastreaza toate caracteristicile.

2. Caniche mijlociu: are o inaltime de peste 35 de cm si pana la 45 de cm.

3. Caniche pitic: are intre 28 si 35 de cm inaltime. El trebuie sa aiba in ansamblu, aspectul unui caniche mijlociu, redus la scara, pastrand, pe cat posibil, proportiile sale generale si sa nu prezinte nici un simptom de nanism.

4. Caniche toy: are o inaltime sub 28 de cm (tipul ideal cautat este cel ce masoara 25 de cm). Caniche-ul toy pastreaza, in principiu, aspectul caniche-ului pitic, precum si proportiile generale, raspunzand tuturor cerintelor standardului. Orice semn de nanism este exclus cu exceptia crestei occipitale, care este mai putin proeminenta.

Standard FCI nr.172/18.04.2007.

Fara proba de lucru

Tara de origine: Franta

Caracteristici care definesc rasa

   Plasat in categoria cainilor utilitari si de companie, Poodel-ul este un caine de tip armonios, cu par toaletat in mod special, buclat sau cordat. Are aspectul unui animal inteligent, mereu atent, activ, care da o impresie de eleganta si mandrie. Caniche-ul are un mers saltaret si lejer. El nu trebuie sa aiba un mers cursiv sau cu o alonja mare. Este un caine faimos pentru fidelitatea sa, dispus pentru a invata lucruri noi, usor de dresat, este un animal de companie deosebit de agreabil.

Capul

   Este distinct, rectiliniu si proportional cu corpul. Lungimea sa nu trebuie sa fie mai mare de 2/5 din inaltimea la nivelul greabanului. De asemenea, nu trebuie sa fie nici masiv, dar nici de o finete exagerata.

Trufa

   Accentuata si bine dezvoltata, cu linie de profil verticala si narile deschise. La exemplarele de culoare neagra, alba si argintie, are culoarea neagra, in timp ce la cele maro, are culoarea maro, cu o nuanta adecvata intregii game de maro inchis pana la negru, fara insa ca cea din urma sa fie preferata. Este totusi acceptata, pentru a evita depigmentarile la exemplarele de culoare apricot.

Botul

   Are profilul superior rectiliniu, iar lungimea sa este de aproximativ 9/10 din lungimea craniului. Cele doua ramuri ale maxilarului inferior se prelungesc aproape paralel. Aspectul botului este solid, elegant, fara a fi ascutit. Profilul sau inferior este dat de mandibula si nu de marginile buzelor superioare.

Buzele

   Sunt usor dezvoltate, mai degraba uscative, de grosime medie, cele superioare afrontandu-se cu cele inferioare, fara a fi cazute. La exemplarele negre, albe si argintii, buzele au culoarea neagra, in timp ce la exemplarele maro, acestea au culoarea maro inchis pana la negru, fara ca cea din urma sa fie preferata, dar e totusi accepatata la exemplarele apricot. Comisura buzelor nu trebuie sa fie foarte accentuata.

Maxilarele

   Sunt inchise normal. Dintii sunt puternici. Lipsa unui dinte nu va fi penalizata in arbitraj sau selectie. Muscatura este in foarfece.

Obrajii

   Sunt marcati putin; usor modelati dupa oase. Arcadele suborbitale sunt cizelate, fara a fi, insa, pline. Masetarii, baza anatomica a obrajilor, sunt putin dezvoltati, in timp ce arcadele zigomatice sunt si mai putin marcate.

Stopul

   Este foarte putin accentuat, fiind specific cainilor de tip mediolin.

Craniul

   Este bine modelat, latimea sa fiind mai mica decat jumatatea lungimii capului (directia axelor formeaza un unghi de axilofacial de 16 pana la 19 grade). Vazut de deasupra, intreg ansamblul craniului are o forma oval in sens longitudinal, iar, din profil, este usor convex. Axele longitudinale sunt putin divergente. Arcadele supraorbitale sunt acoperite cu par lung si marcate moderat, iar depresiunea frontala este lata intre ochi, diminuandu-se  spre occiput, care este foarte accentuat (la varietatea mai mica el poate fi mai sters).

Ochii

   Au o expresie agera si sunt situati la nivelul stopului, fiind usor oblici. Pleoapele dau ochilor o forma migdalata. La exemplarele negre, albe, argintii sau apricot, sunt de culoare neagra sau brun-inchis, in timp ce la exemplarele maro, pot avea culoarea ambrei, o nuanta mai inchisa.

Urechile

   Sunt suficent de lungi, cazute de-a lungul obrajilor si prinse

Gatul

   Este solid, puternic, usor arcuit dupa ceafa, de lungime medie, bine proportionat. Capul este purtat ridicat, avand o atitudine mandra, increazatoare. Are o forma ovala in sectiune. Lungimea sa este inferioara cele a capului si nu prezinta salba.

Corpul

   Aspectul general al corpului unui Caniche este unul bine proportionat, lungimea lui depasind, in general, inaltimea masurata la nivelul greabanului.

   Frontul este normal, specific pentru un caine mediolin. Extremitatea sternului trebuie sa fie usor proeminenta si plasata suficent de sus, ceea ce confera capului un aspect nobil, fiind purtat ridicat, lejer.

   Pieptul este coborat pana la nivelul cotului, latimea lui fiind egala cu 2/3 din inaltimea sa (masurata de la coloana vertebrala la stern). Perimetrul toracic, masurat in spatele umerilor, trebuie sa fie superior cu cel putin 10 cm fata de inaltimea la nivelul greabanului.

   Coastele au o forma arcuita si sunt mai late in partea dorsala.

   Spatele este scurt si are o linie armonioasa. Nu trebuie sa fie nici cocosat, nici inseuat. Inaltimea de la sol la greaban este aproape egala cu cea masurata de la sol la crupa. Salele sunt ferme si cu o musculatura dezvoltata.

   Flancurile sunt ascendente, dar nu de tipul celor intalnite la ogari. Crupa este rotunda si nu cazuta.

Coada

   Este prinsa destul de sus, la nivelul salelor. Aceasta poate fi lasata in mod natural, insa, in tarile in care taierea cozii nu este interzisa, aceasta poate fi taiata la jumatate din lungimea sa normala sau la o treime din lungimea corpului. In actiune coada va fi purtata oblic.

Membrele anterioare

    Umarul este oblic, cu o structura musculara accentuata. Omoplatul formeaza cu humerus-ul un unghi de 90-100 de grade. Lungimea humerus-ului este egala cu cea a omoplatului. Picioarele sunt perfect drepte si paralele, elegante, cu musculatura puternica si oasele solide. Inaltimea cotului de la sol este 5/9 din inaltimea de la sol la greaban. Carpul continua linia antebratului. Metacarpul este solid, fara a fi masiv; vazut din profil este aproape drept.

Membrele posterioare

   Sunt robuste, cu sistemul muscular bine dezvoltat. Vazute din spate, sunt paralele, iar musculatura este bine dezvoltata si accentuata. Articulatia jaretului este destul e marcata. Angulatiile coxo-femurala si tibi-tarsiana trebuie sa fie atat de inchise incat sa se evite angulatiile deschise, care se asociaza cu o crupa cu inclinatie incorecta. Tarsienele si metatarsienele sunt verticale. Caniche-ul trebuie sa se nasca fara pinteni la membranele posterioare.

Labele

   Sunt mai degraba mici, dar ferme, usor ovale. Degetele sunt bine arcuite, puternice, compacte, aplomburi corecte, cu pernite (cuzineti plantari) dure si groase. Unghiile sunt de culoare neagra la exemplarele negre si argintii, in timp ce la cele maro au culoarea neagra sau maro. La exemplarele albe, insa, se admit toate nuantele de culoare maro inchis si pana la negru, in concordanta cu pigmentatia. Unghiile albe sunt un defect. La exemplarele apricot ele pot fi in toata gama de marouri, de la inchis pana la negru, fara ca aceasta din urma sa fie preferaa, ci doar acceptata.

Roba

   In ceea ce priveste culoarea, exista mai multe varietati de Caniche.  Exemplarele cu par buclat sau cordat pot fi negre, albe, argintii, maro sau apricot. In cazul exemplarelor argintii, culoarea trebuie sa fie uniforma. Degradeurile  cu tenta gri nu trebuie sa se apropie nici de negru, dar nici de alb. La exemplarele  maro, culoarea trebuie sa fie destul de inchisa, uniforma si de o nuanta calda. Nuantele cu tenta maro nu trebuie sa ajunga pana la bej si nici sa fie mai deschise. Roba nu trebuie sa fie prea inchisa la culoare. De asemenea, exemplarele de culoare apricot trebuie sa aiba o tenta uniforma, fara sa se apropie de bej sau crem, rosu sau brun-roscat si nici de maro sau nuante ale acestuia.

Parul

   Caniche-ul cu par buclat are par abundent, cu textura fina, lanos, elastic si rezistent la apasarea mainii. Parul trebuie sa fie gros, des, cu o lungime uniforma, formand bucle egale, in general, pieptanate. Parul dur, cu aspect de "par de cal", este nedorit si va constitui un element de depunctare. Caniche-ul cu par cordat are par abundent, cu o textura fina, lanos si batut, formand snururi bine individualizate, de lungime egala, de cel putin 20 de cm. Cu cat vor fi mai lungi, cu atat vor fi mai apreciate. Snururile  de fiecare parte a capului pot fi stranse intr-un mot (top-knot) deasupra urechilor, iar cele de pe corp vor fi impartite de fiecare parte a corpului, pentru a se evita un aspect dezordonat al blanii.

Pielea

   Este pigmentata, supla, fara a fi laxa. Exemplarele negre, argintii, maro si apricot trebuie sa aiba o pigmentatie in acord cu culoarea robei; pentru cele albe, este de dorit ca pielea sa fie argintie, dar pigmentatia sa nu altereze culoarea robei. Destul de frecvent, se intalnesc exemplare care au pete mai inchise de culoare , pe o pigmentatie deschisa a pielii, nu numai in partile interioare, ci si pe restul corpului, ceea ce nu constituie un defect.

   Pigmentatia generala este de preferat sa fie intensa pe pleoape, trufa, buze, gingii, mucoase, orificiile naturale, scrot, cuzineti plantari. Ea trebuie sa fie neagra la exemplarele de culoare neagra, alba sau argintie; brun la cele de culoare maro; in timp ce la cele apricot trebuie sa fie cat mai uniforma si inchisa la culoare.

Defecte

- botul mic sau ascutit

- trufa mica si narile insuficent deschise sau trufa prea mare

- ochii prea mari sau prea mici si insuficent de pigmentatj

- urechiile scurte si prea inguste.

- prognatismul inferior

- dintii galbeni, ca urmare a bolii Carre (dar nu constituie un defect eliminatoriu daca sunt amplasati corect)

- nasul partial depigmentat

- coada prinsa prea jos, curbata pe spate sau prea subtire

Defecte eliminatorii

- pete albe 

- nasul complet depigmentat

- agresivitatea sau timidiatea accentuate

- prognatismul superior

- lipsa unui incisiv, a unui canin, a unui premolar 3 sau premolar 4, precuum si absesta a trei sau mai multor preamolari

- absenta cozii sau o coada scurta in mod natural

- inaltimea mai mare de 62 de cm si mai mica de 23 de cm.

N.B. Masculii trebuie sa aiba doua testicule normal dezvoltate si complet coborate in scrot.